Tribut: Emilie Autumn

Am decis ca Emilie Autumn, cea mai fantastica si cea mai complexa femeie care si-a pus amprenta asupra mea, merita un loc de cinste si o postare separata. Am sa incerc, in simple cuvinte, care nu sunt nici pe departe suficiente, sa descriu aceasta minunata individa a carei poveste m-a impresionat, impreuna cu stilul ei deosebit.

Emilie este o tanara de 32 de ani care a avut parte pana acum de multiple lovituri din partea sortii, dar pe care le-a depasit cu gratie, ajungand sa fie ce este astazi. De la varsta de 4 ani a inceput sa cante la vioara, dupa cativa ani renuntand chiar la educatia 'normala' pentru a se concentra pe muzica, dorind sa devina o violonista celebra. Din frageda copilarie, a suferit abuzuri sexuale, pe care le prezinta metaforic in piese precum 'Gothic Lolita'. Talentul sau muzical deosebit a fost biletul ei de intrare la o prestigioasa scoala de muzica, unde si-a perfectionat tehnicile de vioara. Pe langa maiestria cu care canta la acest instrument, Emilie este posesoarea unei voci de-a dreptul unice, care poate tranzitiona cu cea mai mare usurinta de la tonalitati joase, masculine, la glasuri inocente de copil.

Ceea ce o face pe aceasta femeie atat de speciala este boala cu care se confrunta si dificultatile pe care le-a avut de infruntat din cauza acesteia. Emilie sufera de tulburare afectiva bipolara, cunoscuta si sub numele de maniaco-depresie. Interesant este faptul ca vorbeste deschis, cu o sinceritate chiar brutala despre tulburarea ei, atat in muzica pe care o compune, cat si in interviuri. Cel mai reprezentativ din acest punct de vedere este albumul 'Opheliac', o colectie de melodii prin care fanii ajung sa o cunoasca pe adevarata Emilie care se ascunde in spatele unor spectacole grandioase, care imbina teatrul, circul si muzica in reprezentatii de tip victorian, reprezentatii care lasa fanii hipnotizati.

In anul 2004, dupa un turneu impreuna cu cantareata excentrica Courtney Love, Emilie s-a confruntat cu cea mai grea lovitura. Femeia care suferea de fobia de a avea copii si de a da nastere a ramas insarcinata. Avortul a fost pentru ea un rau necesar, dar toata seria de evenimente a adus-o in pragul sinuciderii. Cainele care, prin latratul sau, a atras atentia vecinilor, a fost salvarea tinerei. Emilie a fost internata intr-o institutie psihiatrica, unde a fost tinuta sub observatie continua, 24 de ore din 24. Rezultatul acestei experiente este un roman autobiografic care depaseste cu mult granitele unei simple carti. "The Asylum for Wayward Victorian Girls" este o opera de arta bazata pe expetienta cantaretei din perioada in care a fost izolata in azil. Este o carte care, desi trece in aria fictiunii, prezentand evenimentele din prisma unei fete din perioada victoriana, infatiseaza o persoana tulburata de o conditie psihiatrica grava si o depresie continua. Emilie descrie in amanunt locul care i-a schimbat viata si evenimentele petrecute in acel loc, combinand detalii ale epocii vitoriene cu adevaruri socante despre spitalele moderne de psihiatrie si tehnicile practicate acolo. Cartea contine ilustratii superbe cu o doza inteligenta, dar surprinzatoare de ironie, alaturi de povestea tinerei artiste.

Pentru a marca aceasta perioada extrem de dificila, Emilie si-a tatuat pe bratul drept numarul camerei de la azil in care a fost inchisa, fiind o amintire vesnica a ororilor pe care le-a infruntat. De asemenea, un semn caracteristic este inima pe care si-o deseneaza zilnic pe obraz, despre care declara ca e un simbol al umanitatii ei, pentru a-si aminti atat ei, cat si lumii intregi ca este o fiinta umana, fragila, care poate fi distrusa. Cu toate acestea, muzica ei are o forta deosebita prin sinceritatea ei si prin nonsalanta cu care trateaza teme precum violul, depresia sau sinuciderea. In piesele sale, Emilie pare sa rada in fata destinului care continua sa o puna la incercare.

Prin cartea autobiografica, prin spectacolele care duc publicul intr-o lume total noua, prin melodiile sarcastice, prin forografiile socante, presarate cu detalii subtile ale unei minti tulburate, Emilie relateaza fanilor sai povestea adevarata a unei vieti grele. Totusi, artista inca tine capul sus, in ciuda bolii si in ciuda loviturilor care au incercat mereu sa o doboare.

Cantareata, model, scriitoare si, mai presus de toate, om, Emilie Autumn este un exemplu absolut de perseverenta si de vointa, ceea ce o face, cel putin in ochii mei, o femeie perfecta prin imperfectiunile ei.